O fata ratacita in pasii vietiii…

Ultimele

Imi poti raspunde?

enhanced-buzz-wide-23319-1338324592-11

   Patrund in sufletul meu o multime de lucruri. Simt cum imaginatia incepe sa isi creeze pasii timizi si imi transimte o multime de sentimente. Ating usor cu degetele reci chipul mamei mele si ma gandesc ce frumusete a putut crea Dumnezeu. Iar aceasta fiinta extraordinara mi-a dat la randul ei viata. Imi ascult bataile inimii si ma simt ca acum 19 ani : in pantecul ei cald cand imi vorbea si se juca cu mine. O iau de mana si ii sarut fruntea brazdata de riduri fine si tototada adanci ale sufletului ei. Ma trec fiori pe spate gandindu-ma la viata ei si mi se tulbura vederea din cauza lacrimilor nearatate in fata ei, insa care ard curgand incet pe conturul sufletului meu. Sunt fiica ei…
Daca as putea sa imi ating inima, ar tresari speriata de ce incerc sa deschid capitole din viata care s-au lasat scrise in jurnalul vietii mele. Ma cutremur strangand in mana crucea de la gat si ma uita la mica icoana fara sa inteleg de ce familia mea, de ce eu. Nici nu vreau sa inteleg, sa primesc explicatii, deoarece sunt sigura ca m-ar depasi. Si nu din cauza ca nu as avea capacitatea de a intelege, ci doar din simplul fapt ca voi afla la momentul potrivit si nu mai devreme.
Ma ridic de pe scaunul vechi de lemn masiv, incalt pantofii, imi iau geanta si plec cu umbrela prin ploaie. Nu am o tinta anume, pur si simplu merg prin ploaie si incerc sa urmaresc cu privirea cerul, stelele si luna. As merge departe, chiar foarte departe, insa exista o bariera care nu ma lasa, stiind ca locul meu e aici, acasa. Nu degeaba prin venele mele curge acest sange pur, romanesc..nu-i asa?
Port un mare razboi…unul extreme de mare si de crud. Atat cu mine, cat si cu ceilalti. Nu ma pot modela pentru societatea asta ca sa nu mai sufar atat de mult, nu pot ignora strigatele si plansetele ce le aud continu, nu pot sa ma prefac ca nu te-am vazut picand, nu pot sa ma prefac ca nu stiu cum e cand altii plang. Nu te pot lasa, nu iti pot da drumul mainii tale poate manjite, deoarece asa ma voi manji si eu si mai tare lasandu-te sa cazi intr-un infernal abis. Strig cat de tare ma tin plamanii sa ma auzi cand iti spun ca sunt langa tine oricand ai nevoie de mine, de ajutor sau de un zambet, imbratisare ori un sarut. Mi-as rupe hainele de pe mine daca as stii ca lucrul acesta te va dezbraca pe tine de toata mizeria ce continui sa o porti atat in minte, cat si in suflet. Ti-as da eu tot ceea ce am daca as stii ca asta te va face mai bogat sufleteste si te va face implinit si fericit in viata asta. Ti-as da tot sufletul meu daca as stii ca in schimb primesc iertare si iubire si vei stii ca citesti fiecare cuvant, rand, capitol si verset din el. Ti-as da o ochii mei daca as stii ca vei putea privii lumea si oamenii asa cum privesc eu viata. Ti-as da trupul meu daca as stii cat tu il vei putea disciplina sa faca mai mult bine in lume sis a reusesti asta mai bine decat mine sau oricine altcineva. Ti-as da auzul meu sa auzi cum clocoteste intreaga lume sub un imens vulcan al nepasarii si urii. Ti-as da mainile mele sa poti simti fiecare atingere ce iti va strapunde trupul ca o sageata brazdata de mii si mii de cutite, in momentul cand atingi chipul mamei tale, chipul persoanei iubite si stii ca incerci din rasputeri, din toate colturile finite tale sa o ajuti, sa faci mai mult sa fie bine. Ti-as da rasuflarea mea daca as stii ca asta iti va usura trupul care atarna de un suflet chinuit si ratacit intr-o lume plina de contracte si conditii de trai. Ti-as da buzele mele sa poti saruta fiecare piesa din acest puzzle al vietii sis a imi spui tu ce gust are. Ti-as da vocea mea daca as stii ca te poti face mult mai auzit decat mine. Ti-as da cunostintele mele daca as stii ca vei putea face o carte in care sa legi fiecare om de mana celuilalt. Ti-as da lacrimile mele daca as stii ca nu vor seca pe un obraz secat de atat de multa asprime. Ti-as da totul din mine, absolut toat fiinta mea, tot ceea ce sunt eu si tot ceea ce am eu daca as stii ca acum, in momentul asta am langa mine o persoana care e de un million de ori mai apta decat mine in acest duel pe viata sip e moarte cu noi insine si cu restul lumii. Ce zici? Ce parte a trupului meu vrei? Care lucruri materiale le vrei de la mine?…..

……………. ….. …. …………. …… …. ….. … …. …….
Vezi acele puncte? Te astept pe tine sa le completezi, sa imi spui ceea ce va urma. Nu lasa acele spatii necompletate, te rog sa nu indranesti sa faci asta. Sunt sigura ca iti pasa si ca te doare si ca vrei mai mult, atat de la tine cat si de la cei din jurul tau. Nu-i asa? Nu uita, astept raspunul tau!

 

 

 

Cu multa dragoste,

Bixa♥

Ce alegi sa fii, cine alegi sa devi si ceea ce iti doresti sa ai…

Sunset-Mountain-Clouds-landscape-1280x1024Hei, ce faci? Esti bine? Eu am vizitat cateva rude, am fost l un botez, am fost in diferite locuri si am cunoscut diversi oameni. Vrei sa iti spun cum m-am simtit in momentul cand am vazut acel bebelus atat de frumos si curat prin simpla sa simplitate? Sau vrei sa iti spun ca am dansat si cat de bine m-am simtit, ca am facut poze si ca am fost filmata razand cu o pofta incat imi dadeau lacrimile de la atata ras?

…Si as putea sa-ti spun atat de multe lucruri pe care le-am simtit si le simt, dar nu pot. De ce? Pentru ca nu imi dai voie, nu ma lasi sa patrund in viata ta si preferi sa fii un simplu trecator in viata mea, sa treci pe langa mine. Te temi de foarte multe lucruri si totodata iti doresti multe, dar toate dorintele tale se contopesc intr-una singura : iubirea. Nu te judec, pentru ca stiu cum e sa-ti fie teama sa deschisi o usa la care cineva bate incet si timid. Stiu cum e sa plangi ca nu poti face ceva fara sa ranesti pe cineva, nemaitinand cont de tine, se ceea ce simti si de sufletul tau. Si sunt perfect constienta ca vei spune si vei crede ca nu esti tu, ca sunt doar eu. Poate asa e, pentru ca eu scriu ceea ce simti fara cenzura si acest lucru doare si nu te doare pe tine cum ma doare pe mine in momentul cand ma oglindesc in fiecarepiesa din oglinda mea, oglinda sufletului meu. Sunt mii de bucatele care incearca sa-si gaseasca continuarea langa cealalta, dar este nevoie de timp si de munca pentru a ajunge la rezultatul final : la oglinda mea. Nu stiu cine esti si nici nu stiu multe despre tine, dar nu inteleg cum ai reusit sa iti lasi amprenta asupra mea. Nu am vrut sa te cunosc de la inceput decat ca doi oameni care se vad si se saluta, cel mult se intreaba de sanatate si alte cateva intrebari lafel de timide. Te-am impins inca de la inceput cu un pas inapoi pentru a nu ajunge la mine. Nu vroiam sa te lasi sa pasesti pe drumuri inguste si periculoase si nici nu vroiam sa te las sa descshizi poarta spre un taram plin de neprevazut, dificil dar extraordinar de frumos. Acolo pe undeva ma gasesti pe mine, dar nu vroiam ca tu sa incerci doar din pura curozitate sau din provocare acest lucru si nimic mai mult. Ce am facut eu? Mi-am incalcat acest “nu” si ti-am dat cheia cu un singur scop : sa vad ce om esti si ceea ce doresti. Am riscat foarte mult cu aceasta decizie si m-am expus unor lucruri care stiam ca vor urma la scurt timp. Si cu toatea acestea am facut-o, ti-am dat o sansa pe care nici macar nu ai observat-o ca sansa, ci mai mult ca o curiozitate spre mister si spre o aventura. Stii care e diferenta dintre o poarta si un prag? Poarta e inchisa sau deschisa, are nevoie de cheie si de cineva care sa o deschida si sa o inchida. Pragul e mereu deschis si asteapta mereu pe cineva sa il treaca. Oare care esti tu si care sunt eu?

Ma uit pe cer si vad o multime de stele, dar cel mai mult imi atrage privirea luna. Stii ca esti prima persoana despre care scriu dupa atat de multi ani? Stii ca daca acum intorci spatele cuiva, mai tarziu e posibil sa nu mai fie langa tine in momentul cand vei decide sa o apuci pe partea cealalta ca era mai buna? Stii ca am lacrimi in ochi ori de cate ori ma gandesc la lucruri foarte simple, ca ma bucur si rad, zambest, visez si aberez in scenarii de o frumusete mare, dar foarte indepartata. Am lacrimi in ochi de o emotie care demult a adormit in mine, iar tu ai cam agitat un lac statator. Care e problema? Nu e vorba de apa curgatoare, ci despre un lac. Tot ceea ce se intampla ramane tot in acelasi loc, indiferet de forta, agresiune sau pura activitate. Asa ca ai grija ce alegi sa fii, cine alegi sa devi si ceea ce iti doresti sa ai.

Am asteptat cu mare drag apelul de la tine. Stiam ca ne auzim doar o singura data pe saptamana si habar nu ai cat apreciam acele cateva minute in care vorbeam si simteam ca doua brate ma cuprind si o voce ma face sa zambesc. Am asteptat chiar si cand ma pregateam sa merg la botez si ma uitam la telefon, la ora si tot nimic. A trecut uite o saptamana de cand nu am vorbit, dar stiu foarte bine de ce. Ti-am dat de ales indirect undeva acolo Sus ceea ce iti doresti sa faci pentru tine. Si stii ce raspuns am primit? Tacerea. Si tacerea e un raspuns, dar in cazul acesta reprezinta mult mai mult de atat. Ma bucur ca suntem la o oarecare distanta unul de celallat, ca nu ma poti vedea, nu ma poti atinge si nu ma poti invita la un dans. Acum, momentan, ma poti doar auzi, pentru ca tot ceea ce simt eu, absolut tot, comunic cu cineva. Un foarte bun prieten, cea mai importanta persoana care are grija de mine si are grija sa-mi calauzeasca pasii de atatia ani. Nu vrea sa ma lase la greau si are grija sa-mi aduca aminte sa nu uit de el. Ma asculta mereu, oricat si oricand. Imi ofera atata pace si dragoste si toate intrebarile mele primesc raspuns fara sa ii cer sa-mi raspunda neaparat. Oare de ce el face toate aceste lucruri? De ce nu oboseste cu o fata ca mine? L-am suparat de foarte multe ori si l-am dezamagit de si mai multe ori, si, cu toatea acestea, nu vrea sa plece de langa mine. Sta langa mine asa cum sta o tropta de un tanar copac care pe viitor va creste frumos si va da roade bune datorita acelei tropte.

Totul e ok pentru tine, totul decurge dupa placerile tale, planurile tale chiar si oamenii iti raspund asa cum vrei. Dar in toate aceste reusite uite ceva mic, dar foarte intepator : efectul bumerang.

Eu imi voi continua viata lafel ca pana acum, cu acest prieten langa mine si am grija sa nu uit sa Il rog sa nu ma lase sa rancezesc, ci sa cresc frumos si sanatos cu fiecare zi. Ca fiecare petala sa se deschida si ca fiecare strop de ploaie sa ma racoreasca. Nu am nevoie de nimic, ci traiesc cu toate cele ce le am, pentru ca am primit cu mult peste masura in care am cerut, as fi meritat si as putea cere.

Daca as fi un trandafir, as alege sa fiu unul alb, caci rosul sau alta culoare nu pot fi o panza pentru inceput. As vrea sa cresc cu cati mai multi spini pe spinarea mea, ca nu oricine sa ma poata atinge. As vrea sa mangaie soarele ca sa aibe grija sa imi coloreze petalele ca un nesfarsit curcubeu si sa vina stopii de ploaie sa patrunda in adancul meu si sa curete totul, lasand prospetime si reimprospatare. Acesti stropi sa streaga tot ceea ce imi pateaza panza petalelor mele albe si sa ma lase sa o iau de la inceput. Fluturii sa imi vorbeasca de celelalte flori, sa stam sa impartasim diverse lucruri, iar albinele sa vina sa ma ajute sa ma imbogatesc. O bogatie grea dar frumoasa, cea sufleteasca.

De unde ideea cu trandafirul? Cea cu poarta? Dar cea cu pragul? Habar nu am, scriu ceea ce ochi vad, ceea ce sufletul simte si ceea ce mainile primesc comanda sa scrie.

Dar sa revin la tine…dragul meu? Iti pot spune asa? Nu cred, dar totusi indrasnesc sa o fac. Daca ai citi aceste randuri, daca ai fi citit acea lunga scrisoare pe care am scris-o pentru tine la ora 2:00 dimineata-noaptea, luni, 8 iulie. Daca ai auzit ceea ce am de spus, ceea ce simt si ceea ce as dori pentru tine si ceea ce am simtit datorita tie, te-ai inspaimanta. Probabil de aceea lucrurile nu merg, pentru ca esti un trecator care daca s-asperiat de cevaanume mareste pasul sa mearga mai departe. Nu te judec si ma abtin foarte mult sa o fac, dar suntem diferiti si totusi despre ce vorbim aici? Nu ma intereseaza cati oameni vor citi acest articol, cati vor rade, cati vor intelege ceva si cati vor crede ca fata asta e atat de indragostita ca abereaza si e in palatul ei decristal. Nu ma intereseaza. De ce? Pentru ca ceea ce scriu scriu din mine si am reprezinta mai mult de 100% pentru ca nu sunt doar cuvinte sau emotii, ci mult mai mult de atat. Vreau doar sa-ti scriu, desi tot ceea ce am scris si cate voi mai scrie nu vor ajunge la tine, destinatie necunoscuta, nu? Ei bine, Dumnezeu stie ceea ce va urma, eu nu pot decat sa astept si sa traiesc fiecare clipa ce o primesc in dar. Restul? Ce faci cu restul!? Neah, nu multumesc frumos, altcineva se ocupa de asta. Eu sunt prea ocupata cu propriile trairi si noile capitole ce vor urma a fi scrise in romanul meu personal, al vietii mele.

Fiecare roman e diferit, al tau cum se numeste?

 

 

Cu multa dragoste,

Bixa♥

Dulce, dulce…

Astazi simt ca :

  • trebuie sa ii multumesc Lui Dumnezeu pt tot si toate

  • pot sa urc pe un bloc si sa ating luna.

  • trebuie sa strig de sus “Te iubesc”

  • trebuie sa dau mana cu rautatea

  • trebuie sa imbratisez si mai mult bunatatea

  • mama ma va felicita pt alegerea facuta

  • sora mea mai mica ma va sfatui in felul ei naiv si frumos

  • am ignorat o lacrima

  • am mers prea departe sa merg inapoi

  • cea mai delicioasa prajiturica cu branza a fost cea a colegei mele de banca care a impartit-o cu mine

  • exista mereu un curcubeu pe cer, dar unii nu il pot vedea decat in zilele cu ploi

  • maine voi avea o zi excelenta

  • voi invatat sa cant la chitara care o am de doi ani

  • voi scrie cartea propusa de atat de mult timp

  • rochita mea alba a ramas lafel de frumoasa ca acum 15 ani

  • jurnalele mele descriu mai mult o enciclopedie a sufletului meu, pe parcursul anilor

  • baiatul care mi-a lasat o ciocolata “Milka” cu alune si o sticla de  “Nestea” de fructe de padure la 0,5 L pe banca, este foarte atent cu mine

  • peste putin timp voi avea parte de clipe foarte frumoase, deoarece se apropie Craciunul si vine zapada <3

  • totul este atat de mic si frumos privit de sus

  • toti oamenii au in suflet ceva care imi arata ca am ceva de invatat de la fiecare, oricat de mic sau mare ar fi

  • maine va ploua pe filele caietului meu de la atatea peisaje din trecut, dar razele soarelui va avea grija sa incalzeasca vremea

  • tata va ajunge un mare om cunoscut in domeniul lui

  • voi ajunge pana unde ma va tine credinta si dorinta

  • in oglinda este imaginea unei copile care, cu fiecare zi, se schimba in femeie

  • mainile mele mici si reci, sunt calde

  • inima mea e mare, cat amandoi pumni unul langa celalat, asezati pe mijlocul pieptului.

  • in arborele meu genealogic sunt atatea persoane ca nu cred ca as putea sa il finalizez

  • in venele mele mici, curge un sange pur romanesc

  • poporul roman are o istorie mult mai vasta decat cea pe care majoritatea o stim deja

  • zambetul unui bebelas dnitr-un carucior a fost un raspuns la ceea ce ma gandeam eu

  • ochelarii pe care ii port de ceva vreme, nu ma mai ajuta, deoarece vad lumea atat de trista si rea, cand e atat de simplu sa faci bine.

  • inelul de argint de la mana dreapta care are o inimioara, straluceste mai puternic ca oricand

  • ca lantisorul de la gat care are si el o inimioara, este cald

  • vacanta de iarna care va veni va fi plina de surprize frumoase pt toata lumea

  • voi lua noate bune la cele 4 teze, in special la cea de la matematica si chimie, deoarece am profesori mai severi

  • voi fi o mama asemenea unei leoaice

  • pot sa zbor si sa vad toata frumusetea tarii de sus, de unde este frumos si liniste

  • pot sa dansez ore in sir, fara sa am nevoie de nimic altceva

  • toate visele mele sunt scrise pe norii albi ai cerului, caci se indeplinesc cand nu ma asteptam

  • toate atingerile mele au lasat atatea amprente fosforescente care se vad doar noaptea

  • ochii mei au mai mult de 2 culori

  • cant la un pian si muzica mea este auzita de pasarele care ma acompaniaza

  • spranceana ochiului drept, are forma de la tatal meu

  • alunita cea mica din apropierea nasului este de la mama

  • toata copilaria mea a trecut mai repede decat credeam atunci

  • tot ceea ce am inceput sa scriu de la varste fragede(poezii, povesti, confesiuni, etc) au fost citite de cel putin doua ori de mama mea cea curioasa

  • tatal meu abia asteapta sa ma duca la altar in ziua nuntii mele

  • plimbarea cu balonul cu aer cald e atat de unica

  • bicicleta mea cea mica si verde din copilarie, s-a micsorat cu fiecare zi, deoarece a ajuns sa fie atat de mica si veche

  • desenul cu familia mea facut la varsta de 4-5 ani aproximativ, a devenit portretul nostru, al familiei

  • cheile mele au devenit mai numeroase, cu cat deschid mai multe usi, unele mai ruginite, altele mai noi

  • “ghiozdanelul” rosu cu acel ursulet atasat de el, astazi arata impecabil de nou, vazandu-l in spatele surorii mele mai mici cu 15 ani

  • profesoara de psihologie si logica a ramas uimita, cand a descoperit un articol de-al meu intr-o revista religioasa, ortodoxa, despre avort…a avut rabdarea sa citeasca tot ceea ce am scris si a avut un sentiment ce l-am simtit pana si eu

  • profesoara de religie are in gand 10 lucruri care ii trec prin minte cand se uita la mine

  • parintii mei au fost si sunt dansatori innascuti si ca de la ei mostenesc in sange aceasta pasiune pt dans

  • pot fi foarte buna la schi, ca si tatal meu care a fost un mare campion mondial

  • pot fi lafel de dura ca si mama, care a fost castigatoare cu echipa ei de handbal multi ani la rand

  • pot desena lafel de frumos si sensibil ca si fratele meu mai mare, care a mostenit abilitatiile de la desen de la mama

  • pot sa-mi repar masina fara probleme, ca si marele mecanic care le stie pe toate : tata

  • telefonul meu are in total 9391/10062 de mesaje primite de la toate persoanele dragi si ca acest numar este defapt mai mare in realitate

  • apelurile pierdute sunt astazi apeluri nereceptionate de ceilalti

  • scrisoarea mea de dragoste parfumata delicat si ascunsa intr-un loc anume, a ajuns astazi un mic roman de dragoste

  • jurnalule meu de la desen, o are reprezentata pe prima pagina pe mama pe vremea cand era adolescenta si am constatat ca semanam izbitor de mult, e chipul mamei mele, dar si al meu

  • dansul meu este ca o hipnoza pentru cei din jurul meu

  • parul meu blond deschis si ondulat din copilari, s-a schimbat intr-un par lung, ondulat cu mai multe nuante de blond

  • fratele meu gandeste ca voi ajunge departe cu dansurile, doar ca nu vrea sa-mi spuna asta, deoarece se teme de reactia mea, el fiind mai rezervat si mai ascuns in sine

  • imbratisarea unei colege a insemnat defapt o cerere de ajutor din lumea ei

  • sarutul pe frunte daruit de Denis, a insemnat mai mult decat o apreciere si un respect

  • sarutul daruit de D pe mana a fost un gest galant, de genlteman

  • dansul de bachata senzual, dansat impreuna cu M, a provocat o agitatie inlautrul lui, deoarece pe tot parcursul dansului mainile lui ii tremurau

  • dansul cu R a insemnat o evolutie a mea si o amprenta de mandrie pt el

  • tot ceea ce voi scrie in acest articol, va aprinde diverse stari si ganduri celor dragi mie : voi.

……..VA URMA…..

Multa dragoste,

Bixa♥

Mesaj pt tine >:D<

Buna dragii mei! Mi-a fost un doooor sa mai scriu un post, sa va mai citesc mesajele si sa ne impartasim reciproc ceea ce am facut, de nu va puteti inchipui. A trecut mult timp de cand nu am mai scris, nu am mai dat semne de activitate si stiu ca mereu va spun ca voi incerca sa va raspund mai repede, insa nu va suparati pe mine daca mai trebuie sa asteptati putin pana sa ajunga un raspuns la voi. Dupa cum unii stiti, ma implic in foarte multe activitati si zilnic as vrea sa mai extind timpul macar cu o ora pt a putea lua legatura cu voi, insa timpul nu sta dupa oameni :). Am inceput “in forta” si activitatea mea ca eleva la Colegiul Sanitar “Ana Aslan” si asta imi ocupa o buna particica din timp, dar nu ma plang pt ca tot ceea ce am ales sa fac, o fac din placere si placerea asta este hrana pura pt sufletul meu. In vacanta aceasta de vara, care a trecut mult prea repede pt mine, nu am avut acces deloc la internet sau macar la un calculator, deoarece am avut activitati in afara orasului, intr-un loc unde ma reincarc pt un an intreg. Singurul lucru care mi-as fi dorit sa fac si nu am reusit in vacanta, e sa raspund la toate mesajele, dar nu am reusit si acest lucru a adus inca 2359 de mesaje noi in casuta mea de mail. Am scris acest post pt a va aduce aminte ca nu am abandonat blogul si ca sper ca sunteti cu totii sanatosi si fericiti. Va port intr-un loc special in sufletul meu si va multumesc in fiecare zi pt mesajele voastre, pt mesajul din acele mesaje care nu are pret. Va iubesc si nu vreau sa incetati sa-mi trimiteti tot atatea mesaje pt ca eu citesc fiecare mesaj chiar daca imi i-a timp mai mult. Doamne Ajuta!

P.S: Voi posta un nou articol care nu stiu despre ce va fi, ca de obicei, deoarece scriu pe loc ceea ce simt ca trebuie sa spun in momentul acela. Asta sunt eu. Asa scriu eu.

Va pupacesc si va astept sa imi blocati casuta de mail cu muuult mesaje :)).

Much Love,

Bixa♥

O raza din Rai

Buna tuturor! Imi pare rau ca nu reusesc scrie mai des, dar este vacanta si sunt implicata intr-o multime de activitati. Sper ca sunteti bine si ca aveti si voi o vacanta de vis.

In curand voi pleca din oras, asta insemnand peste cateva zile, la mult iubitul sat care are o foarte mare importanta pt mine fiind locul unde mi-am petrecut mult timp din copilaria mea frumoasa si nebunatica:)). Ador acel loc pt ca :  nu exista semnal, doar max o liniuta acolo amarata si aceea daca stai cocotat ca mine pe toate gardurile si in toti copacii ; nu exista internet deoarece fiind un semnal atat de slab, conexiunea cu internetul nu exista ; nu exista oameni care sa iti faca rau, deoarece este un sat mic si toata lumea stie tot ceea ce se intampla ; dimineata este racoare, iar seara este rece; indiferent de anotimp, peisajele iti taie respiratia ; acest sat apartine unui lac mare si frumos, unde vin turisti de peste tot ; sunt doar doua magazine ; biserica veche si intretinuta te duce cu gandul la o alta lume ; exista si o gradinita intr-o cladire istorica foarte frumoasa, cu sali mari ca de bal, dar din pacate a fost demolata si in locul ei s-a construit un camin unde se tin diverse evenimente ; exista si o scoala cu pod peste un parau, dar am inteles ca va fi desfintata, deoarece sunt prea putini elevi, desi scoala este prospat renovata ; drumurile din sat sunt asfaltate si arata perfect, etc…

Da! Acesta este locul care detine o particica din sufletul meu, caci in acest loc am invatat sa traiesc viata asa cum nimeni nu o poate trai, deoarece traiesc fiecare clipa cu toata inima si zambesc mereu, pt ca este o stare de bine care nu ma paraseste niciodata, indiferent de circumstante. Vara trecuta mi-a murit bunica mea draga, lasandu-l pe bunicul meu cu 10 ani mai in varsta decat ea, singur intr-o casa mare si frumoasa ; intr-un sat superb ; intr-o viata la fel de frumoasa, dar el fiind singur pe acest drum, fara ea : sotia lui. Imi este dor de ea si imi va fi mereu, lafel ca toti ceilalti, dar stiu ca priveste de sus si ne iubeste mai mult decat orice pe lume. Ea a fost o alta victima a cancerului, dar a luptat ca o adevarata luptatoare pt viata ei, desi cand am dus-o la medic, ne-a spus ca mai are putin de trait, deoarece cancerul era peste tot la ea in corp, fiind mult prea avansat sa se mai faca ceva. In ciuda acestui diagnostic, ea a spus doar : “Cred ca am racit ca ma doare burta si mi-e putin greata, dar e doar o raceala”, razand si glumind cu noi. A mai spus ca nu o doare nimic si ca e linistita,  si tot asa a murit : in satul ei, in casa ei, in patul ei, langa sotul ei. Ii multumesc Lui Dumnezeu ca nu a trecut prin chinuri cu morfina si alte cele, avand o moarte linistita. Imi este doar si imi aduc aminte cum imi spunea : “Draga mea, sa te faci doctorita ca vei fi un mare medic in lumea asta si sa ai grija de noi, de mine cand va fi nevoie” sau “Abia astept ziua cand vei fi mireasa, stralucind ca un inger”…

M-am oprit din scris la acest articol, pt ca au inceput sa-mi curga lacrimi pe obraz gandindu-ma la ea si la tot ceea ce ma invatat. Ma bucur ca ma facut poze cu ea, dar as fi vrut sa le vada si ea cat de frumoase sunt. Acum acele poze au devenit o adevarata avere, caci ea a fost o comoara, o femeie puternica care a trecut peste enorm de multe greutati inca de la o varsta frageda. Plang cu zambetul pe buze, plang de dor si deloc ca as fi trista, lafel si ceilalti, caci nu poti plange de tristete, pt ca ea te facea sa razi cu lacrimi. Nu poti fi trist cu gandul la o asa persoana.

Te iubesc buna mea scumpa si draga <3.

Cu multa dragoste,

Bixa♥

“Iti multumesc tata” <3

Iti multumesc tata ca esti mereu alaturi de mine, ca mi-ai daruit asemenea ochi frumosi si un caracter puternic. M-ai invatat sa conduc, desi ai facut o scoala de soferi cu mine de am crezut ca nu voi putea trece de “testul” tau pana ma marit. Mi-ai daruit prima jucarie : un animal de plus roz, un iepure mai mare decat mine care si acum il am si imi aminteste de vremuri demult trecute dar proaspete mereu in sufletul si mintea mea. Bine ca nu m-ai parat la mama cand faceam tot felul de prostii, caci ea nu ma lasa afara si facea mare tam tam, pe cand tu ai fost mereu calm si bland cu mine. Imi amintesc si acum prima poseta de “domnisoara mare”, poseta aia roz care o luam peste tot cu mine desi era pe jumatate goala, caci tineam mereu un carnetel unde imi scriam poeziile si melodiile care le cantam non stop, o oglinda, un parfum, un strugurel si un pachet de servetele. Mai stii ziua cand am ramas blocata in baia matusii? :))) Dumnezeule! Cat te-ai chinuit sa ma scoti de acolo intr-o megaviteza, caci nu vroiai sa pierdem festivalul. Te puneam sa te urci cu mine pe toate lingispirele alea nebune, cand mama credea ca suntem la zoo si stam cuminti, cand defapt cheltuiai si ultimul banut pt placerile mele nebune :)). Ma luai cu tine peste tot unde mergeai, chiar daca mama spunea ca nu am stare si ca o sa-ti fac mari probleme. Ai avut atata incredere in mine incat m-ai lasat sa fac prima mea mancare la aragaz, incurajandu-ma ca voi reusi, cand defapt au iesit niste “monstruleti” caci asa am descris mancarea din farfurie, dar tu ai mancat fara sa o arunci la gunoi spunand ca voi fii o bucatareasca desavarsita. Doamne cati bani ai dat pe setul acela de doctorita, ca imi trebuia mie sa fiu medic. Erai pacientul meu ore in sir fara sa te plangi. Sau cand mi-ai luat prima bicicleta, verde, pe care o chinuiam pe toate strazile, dealurile si doar eu mai stiu ce. Datorita ei am picat peste un damp inalt cu pietre si bolovani mari, bicicleta venind peste mine. Eram toata murdara pe hainele care se rupsesera groaznic in spinii aia care mi-au incalcit parul blond si ondulat de am crezut ca o sa ma faca mama cheala. Si tot atunci ti-am spus ca doar m-am impiedicat desi aratam in ultimul hal cand m-am intors acasa seara tarziu de la joaca. :)) Mi-am aduc aminte de faza :”E plina de plaf” =))) cand mi-ai schimbat biberonul mult iubit cu unul nou, care nu imi placea pt ca era perfect si eu incercam sa iti explic de ce nu beau din el. Tu imi spuneai ca tetina(pe atunci tata) era toata roasa si veche, dar eu tot pe aia o vroiam si asa a ramas cand ai vazut ca nu am mancat nimic pana nu mi-ai dat-o inapoi. =)))Au Doamne ce te-am mazgalit pe fata eu si Edy(fratele meu- big bro’) cu pixurile colorate si cariocile noastre, in timp ce dormeai. Aratai ca un “print frumos” caci asa i-am explicat mamei ca reprezinta pictura noastra. Cand te-ai trezit te-ai speriat uitandu-te in oglinda mai ales ca era seara tarziu =))). Sau mai tii minte cand am taiat absolut TOATE papusile Barbie frumoase si scumpe. Le-am mazgalit, le-am facut chele sau in cel mai bun caz cu tunosri trasnite care poate acum erau in voga si am aruncat toate hainele lor, spunand ca eu pot face haine mult mai frumoase. Ce m-am intepat in ac si ata toata ziua incercand sa fac pe “creatoarea de moda”, caci atunci aia imi doream sa fiu. Doamne ce am mai tipat cand ai cumparat acvariul ala mare cu pesti, eram atat de bucuroasa ca ” Oceanul Pafisic” era la noi in casa. Dar tot acvariul ala ma facut sa plang ore in sir cand au murit din pesti, iar primul si ultimul peste, cel auriu si batran, a avut parte de o slujba “religioasa” zile in sir pana sa ma despart de el si sa il ingrop. Sau cand ai cumparat primul calculator si ma credeam eu secretara apasand orice tasta, iar cand am intrat in setarile lui si am vazut ca imi apar avertismente, caci asa le spuneam, ma chinuiam pana ieseam din toate ca sa nu iti dai seama ce a facut fiica ta. Sau cand m-am tuns singura =)))) si incercai sa imi prinzi parul in asa fel incat ama sa nu-si dea seama de ceva neobisnuit. Sau cand am scris toti peretii din camera, desenand peisaje special pt tine si mama, dar pe ea o mai excludeam uneori dindesene cand ma batea ca nu eram cuminte, nu o fetita ci un baietoi, cum spunea ea. Broasca aia testoasa ce mult mi-a placut cand ai adus-o acasa si incercam eu sa o antrenez sa devina mai activa, caci se misca ca o lenesa. Mai tii minte cand ma fugareai cu tuleiul =))) prin gradina ca ti-am facut o farsa si te-ai impiedicat de mica gropita, pe care eu o vedeam o gigamega prapastie. Atata dansai cu mine la ruga, petreceri, oriunde pt ca eu vroiam sa fiu o cunoscuta balerina si dansatoare. =))) Stiu ca te-ai ascuns dupa colt si ma urmareai ce fac iar cand ai vazut ca eu saream coarda pe hol in tocurile mamei si ca tot continui fara sa ma opresc, mi-ai spus ca imi cumperi si mie tocuri, doar ca sa nu patesc ceva. Daca vedea mama asta cred ca ma batea cu tot cu coarda cand i-am stricat tocurile preferate sarind coarda prin noroi, apa si prin casa. Dar tu ai ascuns bine acele tocuri si i-ai cumparat altii mai frumosi, iar mie acele sandalute roz cu pietricele care aveau putin toc. Doamne ce fudula ma dadeam in stanga si dreapta sa sunt model pe acele tocuri ale mele, caci atunci vroiam sa fiu model. Ce am stricat poarta rosiatica de la gradina cu pictura mea importanta, pt ca ti-am gasit un tub mic cu vopsea neagra si mi-am lasat imaginatia sa zboare pe acea poarta care mi se parea anormal de banala si trista. Ai apreciat talentul, dar mi-ai explicat ca trebuie sa ajutam poarta sa prinda viata, vopsind-o intr-o alta culoare mai vesela. Doamne ce ne-am chinuit sa terminam inainte sa ajunga mama acasa cu bunicii =))). In perioada aceea pictam si desenam  foarte mult, caci vroiam sa fiu pictorita.

As putea sa scriu zile intregi despre amintirile in care esti tu, tata. Tocmai s-a facut ora 3:22AM dimineata, iar daca ai stii mi-ai spune ca trebuie sa-mi fac somnul de frumusete, caci doar asa ajungi la batranete frumoasa, cum imi spuneai cand eram mica. Imi este tare dor de tine si abia astept sa te intorci acasa ca sa ma laud cu tot ceea ce am mai facut, sa ma duci la echitatie, la inot si  in alte locuri care imi vin in minte.

TE IUBESC TATA!

Cu multa dragoste si dor,

Fetita ta <3

Un gand plutind pe ape

Buna dragilor! Am lipsit mai mult timp decat mi-as fi dorit, dar s-au intamplat destul de multe in acest an…da…poate prea multe.
Stateam in parc pe banca, ascultand o anume melodie si am inceput sa ma gandesc la amintirile vechi, pastrate in suflet. Stateam si ma uitam la copilasii din jurul meu care se jucau sima gandeam ca am fost si eu intr-o zi ca ei. Ma uitam la un cuplu indragostit zambind, pt ca am simtit si eu ceea ce simteau ei. Priveam o batrana care citea dintr-o carte veche si mi-am amintit ca asa statea si bunica mea candva. Simteam adierea vantului pe chipul meu si imi aduceam aminte de anii copilariei la sat, in libertatea si frumusetea naturii. Ma lasam purtata de ganduri, asa cum o barca pluteste pe valuri. Simteam totul cu o alta intensitate si doream sa raman in lumea amintirilor, cel putin pentru cateva minute. Paseam fiecare clipa traita pana la momentul respectiv si ma vedeam, pe mine : fetita micuta cu par blond ondulat, cu ochi mari albastri, cu o atitudine putin obraznica si cu sufletul curat, lipsit de urme. Mama imi spunea deseori : “Nu mai fa prostia aia, nu mai tipa, nu mai plange, nu mai rade de alti copii si nu-i mai bate…etc”, toate astea si multe altele, fiind mereu urmate de raspunsul meu “Lasa-ma in pace!” :))). Nu pot spune ca nu eram un copil cuminte si bun, pt ca eram, dar nu eram numai atat. Doamne ce mai amintiri…dar ce au mai trecut.
Mai tarziu, peste ani, am trait alte amintiri. Am aflat cum e sa fii indragostita, cum e sa te simti luat de acel val puternic, care ne loveste pe toti. Ce-i drept, am  inceput sa simt si ceea ce doare, lucruri pe care le simti cu o altfel de intensitate. Imi revin si acum amintiri de la acea perioada, care a fost frumoasa, care m-a ajutat sa fiu un om mai bun si care a inceput sa imi schimbe gandirea. Ce promisiuni poti face cand esti fericit si ce vorbe poti spune cand esti trist. Cea mai puternica si importanta promisiune pt mine, ar fi trebuit sa se intample anul viitor…hmmm…doar gandul la ea ma cam lasa fara cuvinte, doar sentimente si ganduri. Sincer, nu cred ca se va mai implini, desi m-am luptat mult sa nu se stinga, dar mai este si dorinta de a merge mai departe. Acum doar Dumnezeu stie ce se va intampla, iar ceea ce imi doresc din tot sufletul meu, doar El Stie. Datorita unor intamplari in viata mea, am ajuns fata care sunt acum; am ajuns sa am sufletul ce il am acum; am ajuns sa pretuiesc absolut tot ceea ce am avut, am si voi avea. Am ajuns sa iubesc mult mai mult si sa am incredere mereu in Doamne Doamne, caci pt ceea ce lupti, nimeni nu-ti va putea sta in cale, iar pt ceea ce iti doresti, nimeni nu va putea sa iti fure ceea ce sufletul deja are.
In prezent, sunt eu : o adolescenta. Am un caracter si o personalitate puternica si am un jurnal intim mereu cu mine peste tot : sufletul meu.
As putea scrie la infinit despre mine, despre viata si sufletul meu. Pot face o multime de lucruri si spune o multime de cuvinte. Un singur lucru care a exista,  exista si va exista in tot ceea ce scriu, in viata mea, este Dumnezeu. Pe El il am alaturi de cand m-a creat si il voi avea alaturi de mine pana voi adormi pe veci.
Va multumesc pentru tot si va port intr-un coltisor, in suflet. Este adevarat ca nu am facut acest blog pt public, ci pt mine. Dar vroiam sa impartasesc tuturor celor care au rabdarea de a citi ceea ce scriu, ceea ce simt. Puteam alege varianta unui blog privat, dar nu asta am ales. Si sa stiti, ca tot ceea ce este pe blog, sunt lucruri venite din suflet, care contin amprenta mea personala si nu accord nimanui sa dea copy paste. Cititi dragilor direct de pe acest blog al meu si reveniti ori de cate ori doriti, pt ca va primesc cu bratele deschise. Ma bucur daca va pot ajuta, asa cum ma ajutati voi pe mine prin ceea ce imi scrieti in mesaje.
Much Love,
Bixa♥
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.